Printati aceasta pagina

EVENIMENTE

oct 28, 2016

Conferința internațională “Instrumentalizing the recent past in foreign policy. The legitimization of external intervention in the former Soviet space”


Categorie: Alerte
Postat de: mihaela
În perioada 20-21 octombrie 2016, Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative a organizat conferința academică internațională "Instrumentalizing the recent past in foreign policy. The legitimization of external intervention in the former Soviet space." La eveniment au participat peste 30 de experți pe problematica spațiului ex-sovietic și Balcanii de Vest din Albania, Armenia, Bulgaria, Federația Rusă, Georgia, Germania, Italia, Marea Britanie, Muntenegru, Republica Moldova, Serbia, Turcia, Ucraina și România.
 
În cadrul conferinței s-a discutat despre Rusia și rolul ei în desfășurarea evenimentelor recente din spațiul ex-sovietic și din Balcanii de Vest a căror politică externă este conectată într-un fel sau altul de Rusia. Expertul german Andreas Umland a punctat faptul că statutul de mare putere al Rusiei în relațiile internaționale este dat doar de perspectiva fricii pe care o impune arsenalul său militar convențional și nuclear, iar establishment-ul rusesc mizează pe nevoia construirii politicii externe în defavoarea politicii interne. Expertul a subliniat, de asemenea, că politica asertivă a Rusiei din spațiul exsovietic cu scopul de a le atrage și a le păstra în zona sa de influență a avut rezultatul opus, statele din această zonă (precum Kazahstan și Belarus) încep să fie îngrijorate de acțiunile Moscovi de destabilizare a Ucrainei și Georgiei. Andreas Umland consideră că actuala politică a guvernului rus nu are ca obiectiv respectarea interesului național ci asigurarea supraviețuirii și urmărirea interesului personal al conducerii actuale de la Kremlin.
 
Yulia Nikitina, conferențiar la Universitatea de Stat din Moscova pentru Relații Internaționale (MGIMO), a subliniat faptul că în Rusia nu există un consens în ce privește înțelegerea conceptelor „democrație" și „democratizare": se poate prioritiza fie voința poporului, fie stabilitatea instituțională. În acest sens, Rusia (referindu-ne la cazurile Ucrainei și Georgiei) are o poziție pro-democratică sprijinind guvernele alese în contextul „revoluțiilor colorate". Yulia Nikitina a mai subliniat că există o coerență în discursul de legitimare a autorităților ruse. Acest lucru fiind susținut și de Vasile Rotaru, cercătător postdoctoral la SNSPA, care comparând argumentele de legitimizare ale Rusiei după războiul din Georgia din 2008 și anexarea Crimeii din 2014, a constatat o continuitate în discursul Kremlinului de justificare a acțiunilor Rusiei și insistența Moscovei pe principii democratice care lasă loc contestării – dreptul la autodeterminare sau responsabilitatea de a proteja.
 
Maria Lagutina, conferențiar la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg, s-a referit la necesitatea generării unui nou termen pentru așa numitul spațiu „post-sovietic", întrucât utilizarea referinței la perioada sovietică este depășită. În acest sens o variantă propusă ar fi „Eurasia" – un termen care ar trebui să fie privit ca un concept integrativ în știința politică modernă (integrându-se perspectiva geografică, istorico-filosofică, geopolitică și sociologică).
 
Ipoteza unui nou război rece și conceptul de război hibrid au fost, de asemenea abordate în cadrul conferinței. În general ideea de nou Război rece a fost contestată de participanți aceștia arătând că chiar dacă în spațiile publice atât occidental cât și rusesc se vorbește despre o revenire la război rece, confruntarea actuală dintre Rusia și Occident este la o scară redusă, limitată în general la regiunea Mării Negre. S-a subliniat, de semenea caracterul instrumental al acestui concept pentru Moscova - liderii ruși folosind narațiunea de nou război rece pentru a construi statutul de mare putere al Rusiei în mediul internațional. Asocierea cu clasicul Război Rece îi conferă Rusiei anumite atribuite (economice, militare, de soft power, interne, ideologice etc.) pe care statul nu le poseda în acest moment. Astfel, acest discurs care face trimitere la un nou război rece este un construct social folosit de guvernul rus atât pe plan extern, cât și pe plan intern pentru a justifica în fața populației anumite lipsuri economice și sociale la care cetățenii sunt supuși în opoziție cu creșterea bugetului pentru apărare. În ce privește războiul hibrid, s-a subliniat că acest concept este definit diferit de către experții americani, cei ruși sau cercetătorii din țările est-europene.
 
În cadrul conferinței s-a discutat, de asemenea despre posibilul interes al Rusiei ca state din Balcanii de Vest (în particular Serbia și Muntenegru) să adere sau nu la Uniunea Europeană; dar și despre faptul că NATO și UE sunt privite ca un bloc unitar atât în spațiul ex-sovietic cât și în cel balcanic, unde Rusia ar avea însă abordări diferite. În Ucraina, de exemplu, atât apropierea de UE cât și de NATO este percepută de Moscova ca o amenințare a intereselor sale strategice.
 
Conferința s-a încheiat cu masa rotundă "Moldova between hopes and setbacks" la care au participat fostul prim-ministru moldovean Ion Sturza; Cornel Ciurea – expert la Institutul pentru Studii Europene din Chișinău; Sorin Ioniță – președintele tink-tank-ului românesc Expert Forum; și Vasile Rotaru - cercetător postdoctoral la SNSPA, în calitate de moderator. Principalele teme de discuție au fost opțiunile geopolitice ale Moldovei și problema Transnistriei. S-a argumentat că Moldova nu poate obține integrarea în blocul comunitar fără a rezolva problema Transnistriei, care reprezintă o sursă de instabilitate și propagandă și fără a reforma o falie a guvernului pe care în prezent nimeni nu întrăznește să o conteste. Totodată, s-a amintit faptul că dihotomia Est-Vest, deși prezentă în spațiul public, nu este o axă conceptuală exclusivă. Cu alte cuvinte, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din Moldova, opțiunea geopolitică Rusia versus Uniunea Europeană a fost concurată serios de opțiunea pro-Plahotniuc, respectiv anti-Plahotniuc.
 
Conferința academică internațională "Instrumentalizing the recent past in foreign policy. The legitimization of external intervention in the former Soviet space" a fost organizată cu sprijinul Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, CNCS-UEFISCDI, prin proiectul PN-II-RU-TE-2014-4- 0534.